Această versiune romantică a libertății, cu rădăcinile în iluminism, generează controverse. Pe de o parte, libertatea este văzută ca un ideal universal și fundamental al societății, un soi de valoare supremă a comunității și, prin urmare, a individului. Pe de altă parte, pentru a face posibilă cooperarea dintre indivizi, dar și dintre indivizi și instituțiile statului, este justificată limitarea libertății individuale în numele altor valori, cum ar fi securitatea, egalitatea sau dreptatea. Întru buna organizare a societății și prosperarea comunității, statul își rezervă dreptul să intervină în sfera practică și să limiteze libertatea individuală, acolo unde consideră necesar acest fapt. Această opoziție dintre libertatea individului și constrângerile aplicate de către o autoritate ca urmare a intereselor comunității, este analizată de către J.S. Mill în eseul
On Liberty (1859). Tema lucrării -
libertatea socială - privește "natura și limitele puterii ce poate fi exercitată în mod legitim de către societate asupra individului"
1. Mill analizează raportul dintre societate și individ și accentuează necesitatea protecției individului împotriva tiraniei. Autorul concepe tirania nu doar ca pe o tiranie "a conducătorilor politici"
2, dar și ca pe o posibilă tiranie a societății democratice înțeleasă ca "tirania majorității"
3. Una dintre formele cele mai pregnante este cea a "atitudinii și opiniei dominante"
4 prin care societatea tinde să-și impună "prin alte mijloace decât pedeapsa civilă, propriile sale idei și practici ca reguli de conduită obligatorii chiar și pentru cei ce le dezaprobă"
5. Mill consideră această tendință a societății periculoasă, deoarece împiedică dezvoltarea individului și, prin consecință, a societății. Astfel, acesta pledează pentru trasarea unei limite "dincolo de care imixtiunea opiniei publice în sfera de independență a individului nu mai este legitimă"
6.